Mă bucur oarecum să aflu cum foarte multe persoane din viaţa mea (a se înţelege că este vorba şi despre toţi cei care citesc pe aici) îmi pun etichete după pur şi simplul fapt că nu le fac pe plac, că ajung să le creez nervi sau cine ştie ce. Mă gândesc cu mare tristeţe că oamenii ăştia nu au ajuns să mă cunoască şi să vadă că eu chiar mă chinui să nu fiu la fel ca toţi. Nebun nu sunt şi nici ruşine nu îmi este să recunosc că fac lucrurile în felul meu. Am vrut să existe cineva care să mă înveţe în permanenţă, să îmi spună ce este bine şi ce nu şi mai ales să mă încurajeze în tot ceea ce fac. Primesc veşti neaşteptate de la viaţă prin care înţeleg fără ambiguitate că tot mai bine mi-ar fi singur într-un loc al meu în care să nu ştie nimeni de mine. Aşa ar fi mai simplu pentru toţi. Ca să nu mă deplasez de la subiect, încă o dată constat cu mare melancolie că întotdeauna, oricum ar fi, orice s-ar întâmpla, rămân singur. Şi aşa de dulce este astă singurătate, bă, că nu aş mai ieşi din mine, nu aş mai avea nevoie de nimic şi nici un gest de dragoste, prietenie, amiciţie şi aşa mai departe. Pot să accept faptul că, în ciuda tuturor eforturilor mele de a-mi demonstra sacrificiul pentru binele şi fericirea celui de lângă mine, pot fi doar eroul meu. ... Tot articolul
Mă bucur tare mult să aflu că încă se mai pune preţ pe lucrurile care au contat în viaţa oamenilor. De această dată, prietenul meu de călătorie prin viaţă, Sebastian, îşi mai face timp de câte o leapşă interesantă şi plină de nostalgie dulce-acrişoară aşa cum îmi place mie. De mult mi-am dorit să creez pe blog o categorie numită “Copilărie” şi să încep să povestesc tot ce îmi mai amintesc din viaţa de inocent pe care o aveam până la o anumită vârstă când, trist, am aflat că timpul trece şi mă ia cu el. 1. Ca primă întrebare ar fi, care mi-a fost jocul preferat din faţa blocului? R: Deja cuvântul bloc îmi inspiră o amintire despre copilărie complicată, însă nu mă las influenţat negativ. Aceste lucruri contemporane îmi strică libertatea gândirii şi mă simt atacat de modernitatea lucrurilor. Îmi place să cred şi ştiu că în copilărie nu am avut parte de lucruri revoluţionare. Cel puţin aşa îmi amintesc. Revenind la întrebare, jocul preferat era, aşa cum îl numeam, “pitulatea”. Peste tot pe unde apucam şi ne strângeam cel puţin 3 copii, găseam motiv să îl începem. 2. Dulcele pe care l-aş mânca şi acum? R: Păi să tot fie pufarinele şi sucul de portocale la sticlă de 0.33 cu dop plastificat cumpărat de la prietena mamei mele când îi făceam vizite. 3. Care au fost desenele mele preferate? R: Ştiu doar că Dragon Ball-Z. De la un timp, după ce se terminau pe TVR 1, imediat ... Tot articolul
Odată cu timpul şi evoluţia modei, hainele s-au schimbat în ceea ce priveşte modelul lor constructiv şi designul, până şi pentru copii. Nu toţi îşi permit să achiziţioneze haine pentru copii aşa cum majoritatea o fac, însă asta nu înseamnă că moda nu stă pe primul plan. Dacă abordăm problema într-un anumit mod, nu toţi ajung la concluzia că goana prin magazine şi preţurile pentru haine sunt uşor de perceput. Dar dacă ne gândim la o navigare simplă pe internet după haine, părerile se schimbă şi din nou evoluţia tehnologiei îşi face loc printre noi: siteurile online în principiu au fost create pentru ca viaţa noastră să fie mai uşoară în diferite domenii. Siteul LaRedoute.ro, pe lângă hainele de damă şi pentru bărbaţi, oferă în aceeaşi manieră şi haine copii online. Am studiat puţin siteul şi produsele disponibile pe acesta şi se pare că este actualizat cu haine de sezon. Se apropie vara cu paşi repezi, iar îmbrăcămintea îşi face simţită prezenţa peste tot. Cel mai bun mod de achiziţionare al hainelor este de departe internetul. Şi dacă ştii şi unde să cauţi, şi mai bine. Hainele pentru copii sunt disponibile în mărimi de la 0 la 16 ani în culori diferite. Şi cum nu am fost niciodată familiarizat cu mărimile hainelor, am găsit pe Wikipedia sistemul European de notaţie, care se aplică şi în România. Mărime Înălțime Vârsta 50 cm 50 – 60 cm 0 – 3 Luni 60 cm 60 – 70 cm 2 – 6 Luni 70 ... Tot articolul
Spune-ne ce ai pe suflet! Aşa sună motoul campaniei lansate de către F64.ro, o campanie în care cu toţii sunt invitaţi să îşi spună “păcatele” în apropiere de Paşte. O scurt metraj de prezentare foarte haios invită toţi vizitatorii să consulte paginile cu oferte, informaţii şi utilităţi. Despre ce este vorba? Mai exact, F64 este un site cu echipamente fotografice, aparate foto compacte şi digitale, obiective, accesorii şi multe altele, începând de la cele mai mici lucruri până la echipamente profesionale. Pe site se găsesc mai nou, chiar şi tablete. Echipa F64 Mi-am dat seama că acest site – au chiar şi un sediu, magazin central – are o echipă pusă pe treabă, motivată şi plină de entuziasm. Asta numai din videoclipul de prezentare despre care vorbeam mai sus. Cred că toţi au participat la realizarea lui. Că tot veni vorba despre camere foto, am un Fujifilm A850 de aproximativ 4 ani, dacă nu mai mult. În ciuda sutelor de poze pe care le-am făcut cu el, mă nemulţumeşte în permanenţă calitatea acestora. Lumea a evoluat la HD şi eu deja nu mai sunt în pas cu ea. Toate caracteristicile aparatului meu au devenit banale şi m-ar bate gândul să dau o tură prin gama de aparate foto Sony de pe F64. Aş opta pentru un Cyber-shot, însă cum nu sunt prea în temă cu toate detaliile şi diferenţele dintre ele, m-aş putea rezuma la un aparat digital din categoria aparate foto Panasonic. Nu de alta, dar momentan mi-ar fi ... Tot articolul
Fix în ziua de 13 Aprilie a anului trecut, am trecut cu succes de proba practică din cadrul examenului auto pentru categoria B. Cu toate emoţiile pe care le-am avut, toată experienţa prin care am trecut şi observaţiile pe care mi le-am făcut pe parcurs, şcoala de şoferi a fost doar o etapă din viaţa mea. Fericit am fost în momentul în care am scăpat de ea şi am obţinut ceea ce mi-am dorit. Mi-a făcut plăcere să colaborez cu toţi membri şcolii de şoferi şi într-un final să le aduc mulţumiri. Astfel, în această lună am scăpat de semnele de începător. Un an în care am fost oprit de poliţia rutieră de trei ori, un an în care nu am luat niciun avertisment, amendă sau ceva mai grav, un an în care am avut timp să mai învăţ câte ceva, un an în care am văzut că nici cei care par şoferi foarte buni nu sunt aşa şi un an în care am parcurs aproximativ 10500 de kilometri. Mă bucur că atunci când vine vorba de urcat la volan, încă am aceeaşi plăcere de a conduce ca prima dată. Îmi pare puţin rău că nu am reuşit să ajung în oraşe mai mari, cum sunt Sibiu, Cluj, Braşov, oraşe în care drumurile sunt chiar de admirat. Într-adevăr acolo se nasc adevăraţii şoferi sau cel puţin cei mai mulţi dintre ei, pentru că au unde să înveţe. Spre exemplu, o şcoală de şoferi Cluj are multe recomandări pe internet de ... Tot articolul
După felul în care te comporţi cu mine sau după timpul în care abea dacă îmi mai întâlneşti privirea, îmi dau simplu seama că nu mai ţii minte cum eram noi doi în copilărie. Ai uitat complet toate zilele în care ne jucam de dimineaţă până seara cu tot ce găseam pe la mine prin casă sau pe la tine. Fiecare lucru însemna să pierdem ore întregi epuizându-i toate modele în care îl puteam transforma în diferite lucruri din imaginaţia noastră de copii nevinovaţi. În zilele în care trăgeam tare de ambiţia noastră de a nu da drumul jucăriilor din mână şi în momentul când unul dintre noi începea să plângă, nu mai vorbeam pentru câteva minute. Involuntar găseam cuvinte şi alte lucruri interesante care să ne aducă aproape. Ţin minte că atunci când te făceam să plângi, făceai cumva şi ajungeai la năsucul meu şi mă muşcai până începeam şi eu să plâng. Din ură, din dragoste, din dorinţa de a nu plânge tu singură, nu ştiu, dar asta ţin foarte bine minte. Până şi mama îmi reaminteşte acest lucru uneori. Împărţeam totul. Fie că eram la grădiniţă sau acasă, ce era al meu, era liber să fie şi al tău. Mâncam din aceeaşi farfurie, dormeam în acelaşi pat în timpul zilei când părinţii erau ocupaţi şi nu ne puteau supraveghea şi părea că aveam să nu ne despărţim vreodată. M-a cuprins nostalgia şi am vrut să-ţi spun aceste lucruri. Acum însă, doar îmi pare rău că nu mai ... Tot articolul
Fiecare dintre noi ajunge la un moment dat în punctul în care se doreşte mai mult. Poate întâmplarea face ca posibilităţile să fie limitate şi experţii au găsit această cauză ca fiind un bun motiv de întemeiere al serviciilor de oferire credite bancare. Un deosebit serviciu online, prin care se poate găsi furnizorul acestor credite prin informare şi comparare, este VreauCredit.ro – un site partener cu peste 30 de bănci din România. Un plus al acestui site, în vederea obţinerii creditului pentru nevoi personale, este faptul că VreauCredit vine în ajutorul persoanelor, prezentând toate costurile aferente creditului respectiv. Clar siteul îşi urmează motoul “Îţi oferim totul pentru a găsi creditul care ţi se potriveşte cel mai bine” şi spun asta datorită serviciilor în plus de care dispune: filtrare credite, comparaţie credite, calculatoare de rate, posibilitatea de a aplica online, salvare fişiere Excel, vizualizare liniară şi tabelară, căutare credite, informaţii despre bănci şi altele. Ceea ce este foarte interesant este calculatorul de credite care permite calcularea venitului necesar pentru obţinerea unui credit, creditul maxim care poate fi obţinut şi rata lunară ce urmează a fi plătită după obţinerea creditului. Bineînţeles, cu un rol orientativ, însă destul de relevant şi util celor care au nevoie de creditul bancar. Într-o altă ordine de idei, VreauCredit.ro este mai exact un expert în căutarea produsului bancar, în funcţie de posibilităţile fiecărei persoane fizice sau juridice. Oferă informaţiile necesare, servicii utile şi are un impact destul de mare asupra căutătorilor de credite. Până în acest moment ... Tot articolul
Un entuziasm neaşteptat m-a cuprins ieri, când am primit un link de la un amic, cu privire la un site cu o adresă destul de sugestivă pentru o iniţiativă legată de reducerea emisiilor de carbon. Am accesat site-ul respectiv, mi-am făcut un cont şi m-am simţit mulţumit pentru că în sfârşit fac parte dintr-un proiect legat de natură. Nu prea am înţeles cum se neutralizează emisiile de carbon prin înregistrarea unui cont nou, însă ce este cel mai important pentru mine, este faptul că sunt la curent cu informaţii care mă pot îndruma spre o viaţă mai naturală şi sănătoasă prin punerea în practică a metodelor de reciclare a diferitelor lucruri. Acum câteva zile, am redescoperit frumuseţea naturii prin mirosul pomilor înfloriţi, culorile vii ale florilor din grădiniţa din faţa casei şi bâzâitul gâzelor mici care mi-au adus zâmbetul pe faţă. Anul trecut am participat la Săptămâna altfel şi pot să mă laud că prin voluntariatul meu, m-am dedicat curăţeniei unui parc din Caracal. A fost un alt moment de fericire pentru mine. Natura este un element ce îşi găseşte poziţia în primele locuri ale priorităţilor mele. Revenind la siteul despre care vorbeam, ZeroCO2.CC, până în acest moment sunt aproape 700 de persoane care s-au alăturat mişcării, echivalent a 7 tone emisii de carbon reduse la nivel global. Ideea asta mă încântă şi mă face să fiu alături de această mişcare, chiar să o susţin. Pot să sper că impactul meu mic asupra acestei mişcări poate ajuta planeta într-un fel. ... Tot articolul
Azi m-am trezit la fel de nefericit cum am adormit. Viaţa la care visez este aşa de dulce încât am impresia că o aveam cândva şi am pierdut-o în urma unor greşeli care au venit poate din intenţiile mele de a o ţine la infinit. Tocmai că aceste greşeli le-am făcut înainte să o am şi aşa nu mai am nicio şansă la ea. Toate imaginile pe care le am despre ea sunt luminate de mult soare, pline de duioşie, lipsite de greutăţi, fără limite ale gândului, fără griji, doar eu şi cu o “ea” care să îmi inspire numai zâmbete. Să nu depindem de nimeni şi nimic, să nu ştim că există război între nevoi şi plăceri, să fim două aripi care nu pot zbura una fără alta, să visăm în acelaşi timp, să fim de acord cu fiecare lucru, să ţinem unul cu altul, să nu existe motive care să ne facă să ne destrame şi mai ales, să ne simţim stările sufleteşti numai din priviri. Puţine sunt cuvintele astea pentru a descrie tot ce simt, dar şi mai puţine (chiar deloc) sunt persoane care să facă asta împreună cu mine. Nu vreau să vorbesc pentru că nu are sens să spun că mă simt aşa. O să primesc veşnicele cuvinte de încurajare. Un lucru cert nu pot să văd de la nimeni. Tot ce pot să fac în continuare este să tac şi să merg mai departe încet şi sigur, fără alte cuvinte din partea mea. Am avut ... Tot articolul
Foarte recent am avut ocazia de a simţi pentru un moment revelaţia că absolut nimeni nu poate face ceva remarcant pentru mine. Dacă o persoană apropiată mi-a arătat asta, cine altcineva, necunoscut din lumea asta ar putea vreodată să mă convingă că este altfel şi poate ajunge până la gândirea mea sau dincolo de ea – sufletul meu? Am fost nevoit să înghit în sec atunci când mi-a fost dat de înţeles că mint în timp ce eram sincer şi nu aveam argumente pentru a-mi susţine afirmaţiile. Am fost nefericit şi nu am spus-o. Nu avea rost. A fost dureros să văd cum sunt privit ca un om care a dezamăgit. Şi din nou, vina este a mea pentru că, aşa cum am mai spus, sunt educat şi nu îmi permit să dau în stânga şi în dreapta vorbe care nu îşi au rostul mai devreme sau mai târziu. Fiind în acelaşi timp şi un mare defect al meu – probabil cel mai mare – nu o să ajung la idealurile propuse pentru că o sumă de numere negative este negativă. Matematică pură. Ajung să îmi dau seama că nu mă mai plâng aşa de mult pentru lipsurile astea care rezultă din timiditatea mea. M-am resemnat şi acum sunt capabil să înghit ceva mai multe eşecuri personale. Salvarea mea a rămas aceeaşi şi pot să sper doar că vine cât mai repede, fără reţineri. Nici oamenii pe care îi cunosc nu mai înseamnă aşa de mult pentru mine. Prieteniile din ... Tot articolul
